Proprietăți de solubilitate: Fenoxietanolul are o solubilitate limitată în apă (aproximativ 2,7%), dar o solubilitate bună în faza uleioasă și este solubil în majoritatea uleiurilor și parfumurilor cosmetice. Această natură amfifilă îi permite să se distribuie uniform între fazele apoase și uleioase în emulsii și creme, oferind efecte de conservare cuprinzătoare. Încălzirea îi poate crește solubilitatea în apă, dar temperaturile excesiv de ridicate pot duce la pierderi de volatilizare.
Stabilitate chimică: Fenoxietanolul este stabil din punct de vedere chimic și nu se descompune ușor în condiții normale de depozitare și utilizare. Este rezistent la acizi și alcalii și stabil într-un interval de pH de 3-9. Nu se oxidează ușor și nu reacționează negativ cu majoritatea ingredientelor cosmetice. Este stabil la lumină și căldură, dar poate fi oxidat în prezența agenților oxidanți puternici. Această caracteristică îi permite să mențină eficacitatea pe termen lung în formulări complexe.
Proprietăți senzoriale: Fenoxietanolul are un miros aromat slab și un gust ușor de ars, care este vizibil la concentrații mari. La concentrațiile recomandate (mai mică sau egală cu 1,0%), mirosul său este de obicei mascat sau nedetectat de parfumuri. Are o iritație scăzută a pielii și a mucoaselor, ceea ce îl face potrivit pentru produsele pentru pielea sensibilă.
Caracteristici de siguranță: Fenoxietanolul este recunoscut ca un conservant sigur și eficient de reglementările globale majore în materie de cosmetice, prezentând toxicitate scăzută și iritație scăzută. Iritația sa pentru piele și ochi este mult mai mică decât cea a conservanților tradiționali (cum ar fi eliberatorii de formaldehidă și izotiazolinone). La concentrațiile recomandate, este ne-sensibilizant, non-fototoxic și ne-cancerigen. Cu toate acestea, unele persoane sensibile pot prezenta iritații ușoare. Se recomandă purtarea mănușilor și ochelarilor de protecție în timpul manipulării pentru a evita contactul cu concentrații mari.
